Spionul care i-a păcălit pe naziști și a schimbat soarta Zilei Z. Cine a fost Juan Pujol Garcia, agentul dublu care l-a tras pe Hitler pe sfoară
În istoria celui de-al Doilea Război Mondial, puțini spioni au reușit să se remarce la fel de mult ca Juan Pujol García. Spaniolul a devenit un agent dublu de excepție, reușind să înșele naziștii și să influențeze decisiv desfășurarea Zilei Z. Inteligent, curajos și inventiv, Pujol a construit o întreagă rețea de agenți fictivi, iar abilitatea sa de a manipula informațiile a schimbat soarta războiului fără a trage un singur foc de armă.
Puțini spioni din istorie s-au bucurat de laude atât de numeroase și elogioase precum Juan Pujol García. Considerat „agentul dublu cu cel mai mare succes” sau „cel mai important agent al Marii Britanii din al Doilea Război Mondial”, Pujol a fost numit de germani Alaric Arabel și de englezi Garbo. Cu o carieră de excepție, a primit distincții din ambele tabere: „Crucea de Fier” de la germani și titlul de „Membru al Ordinului Imperiului Britanic” din partea Marii Britanii.
Născut în 1912 în Barcelona, Catalonia, Juan Pujol García a avut o biografie plină de contraste. Într-un volum dedicat activității sale, Ben Macintyre îl descrie ca fiind „scund și îndesat, agil și plin de viață, cu fruntea înaltă”, avea „un licăr năstruşnic în ochii căprui şi calzi, semăna cu un cocoş de luptă”.
De-a lungul vieții sale, Pujol a încercat numeroase meserii: proprietar de cinematograf, om de afaceri, ofițer de cavalerie și soldat, în timp ce ura ideea de a ucide. Absolvent al Colegiului Regal de Avicultură, a avut o fermă de păsări în afara Barcelonei, deși nu suporta găinile. Afacerile sale au dat faliment, însă Pujol nu s-a dat bătut și a continuat să caute moduri prin care să contribuie la binele altora.
Hotărât să lupte împotriva fascismului, Pujol și-a pus abilitățile în serviciul Marii Britanii, considerând că doar Aliații pot înfrânge Germania nazistă. Motivația sa antifascistă a fost influențată și de rădăcinile evreiești ale bunicii sale. „Trebuie să fac ceva. Ceva practic; trebuie să-mi aduc contribuţia la binele umanităţii”, își spunea el, hotărât să ajute fără a folosi violența.
Garbo și rețeaua de spioni fictivi
Considerându-l pe Hitler un „psihopat", el era pregătit să-i susţină pe Aliaţi. „Voiam să lucrez pentru ei, să furnizez informaţii confidenţiale, care să ajute - pe plan politic sau militar - cauza aliată”.
Refuzat inițial de serviciile britanice și americane în ianuarie 1941, Pujol nu s-a descurajat și și-a creat propria identitate de spion pronazist. A devenit agent pentru Germania, transmițând informații false din Lisabona, folosind ghiduri turistice, hărți și publicații pentru a fabrica rapoarte aparent autentice. Cu imaginația sa debordantă, a creat o întreagă rețea de agenți fictivi, prezentându-i germani drept colaboratori de încredere în diferite orașe din Marea Britanie.
Deși rapoartele sale erau complet inventate, germanii le considerau „magnifice”. Pujol a folosit inclusiv curieri și, ulterior, un post de radio fictiv pentru transmiterea mesajelor. Acest talent remarcabil pentru duplicitate i-a permis să devină agentul dublu de care Marea Britanie avea nevoie. Sub codul „Garbo”, a trimis peste 315 informări către germani, toate conținând o combinație de minciuni și detalii plauzibile. Aceasta i-a determinat pe naziști să-și concentreze trupele în locuri greșite, pregătind terenul pentru succesul Zilei Z.
Rolul său a fost crucial în Operațiunea Fortitude, planul de dezinformare care i-a convins pe germani că debarcarea avea să aibă loc la Pas de Calais, în timp ce Aliații atacau Normandia, potrivit BBC. Prin rapoarte false despre numărul și locația diviziilor, Pujol a manipulat deciziile strategice ale armatei lui Hitler, contribuind direct la reducerea pierderilor Aliaților și la succesul Operațiunii.
Rețeaua sa fictivă, „Rețeaua Garbo”, a fost considerată de experți „cea mai importantă dintre toate” și a inclus agenți inventați de diferite naționalități, precum și povești despre moartea sau arestarea altora, pentru a adăuga credibilitate. Germanii i-au plătit chiar 340.000 de dolari pentru menținerea acestei rețele imaginare.
Și-a înscenat propria moarte
După război, Pujol a trăit în anonimat. Și-a înscenat propria moarte în 1949 și s-a mutat în Venezuela, continuându-și viața departe de ochii lumii. A refuzat oferte de la MI5 pentru a continua activitatea de spion, preferând să se retragă. A murit în 1988, dar legenda sa a rămas vie, fiind subiect de cărți, filme și documentare.
Ca o recunoaștere a valorii informaților sale, la data de 29 iulie 1944, germanii i-au acordat lui Juan Pujol „Crucea de fier”, care era atribuită doar celor care luptau în prima linie, cu acordul lui Hitler.
Juan Pujol García nu a fost doar un spion, a fost un erou care a schimbat soarta războiului prin inteligență, creativitate și curaj. „Nimeni nu-mi știa trecutul. Nimeni nu ştia ce-am făcut. Mândria şi satisfacţia mea constau în faptul că mi-am adus contribuţia la reducerea pierderilor de vieţi omeneşti în rândul zecilor de mii de soldaţi care luptau”, mărturisea el, iar aceste cuvinte reflectă perfect geniul și altruismul spionului care l-a păcălit pe Hitler.
